Poiana lui Ştefan

Stiati ca laptele care se vinde la cutii este reprocesat (de pana la 5 ori!) in cazul in care nu se vinde inainte de termenul de expirare? Laptele este trimis la fabrica si pasteurizat din nou. Cand cumperi lapte la cutii, uitati-va pe fundul cutiei. Daca vrei sa cumperi lapte nereprocesat, nu cumpara lapte care are cifra 2, 3, 4 sau 5. Initial am avut tendinta sa ignor acest e-mail, dar aseara in Carrefour, cand din curiozitate m-am uitat pe fundul cutiilor de lapte, am constatat ca majoriatatea aveau inscriptionate cifrele 2,3,4,5 si chiar 6. Si mai mare mi-a fost uimirea cand un lucrator de la raionul de lactate a confirmat ca acele cifre reprezinta numarul de repasteurizari!! . da-l mai departe pt sanatatea noastra.. … NU-L IGNORA S-AR PUTEA SA TE COSTE !!!

Cam aşa sună cel mai recent mass la modă. La fel ca în cazul tuturor celorlalte mass-uri “interesante” (adică diferite de poop u all, noapte boonă şi altele de genul ăsta), cel care îl trimite ne vrea binele. Aşa că, în urma celor citite eu îţi propun să nu mai bei lapte. Sau, dacă te încăpăţânezi şi vrei tu neapărat să bei lapte, că ai auzit tu că face bine, dar vrei totuşi să fii sigur că este sănătos, cumpără o vacă, pe care o poţi adăposti cu tine în apartament. În felul ăsta ai putea să te asiguri nu numai de faptul că bei un lapte sănătos, dar şi că acesta este proaspăt. Sau (dar varianta asta este doar pentru cei cu adevărat curajoşi) ai putea să te documentezi şi să nu dai mai departe toate înepţiile.

Probabil sătui de atâta “reclamă”, cei de la Tetra Pak au dat un comunicat în care explică ce caute cifrele alea acolo şi ce înseamnă ele.

Ambalajul […] este un ambalaj aseptic (Tetra Brik Aseptic) pentru lapte UHT (Ultra-High Temperature) si nu pentru lapte pasteurizat cum este scris in mesajul ce circula pe Internet.

Acel numar (incercuit in fotografie) se refera la numarul rolei pe care se tipareste materialul de ambalat; echipamentul de tiparit din fabricile Tetra Pak are de obicei 5 role, dar sunt si fabrici care tiparesc pe 6 role.

Nu mai crede chiar tot ce ţi se spune fără să gândeşti nici măcar un pic.

Sursa Via

A început să mă încerce un sentiment de dezgust când intru pe unele bloguri pe care le consideram bune. Care de care e mai dăştept, mai mare în e-penis decât vecinul, ştie să scrie mai bine etc. Au ajuns să se facă analize pe post alte altor bloguri pentru a se sublinia prostia autorilor. Suntem cumva la grădiniţă? Nu m-aş fi aşteptat la o astfel de atitudine de la persoane care sunt la o facultate de jurnalism şi care se presupune că sunt familiare cu conceptul de libertate de exprimare.

Nu înţeleg de ce ai duce un război cu cineva din blogosferă (am o idee, dar o voi expune în paragraful următor). Nu îţi place un blog, nu-l urmăreşti. E atât de simplu. Oricum ai de unde alege. Eventual, dacă ţii neapărat să critici pe cineva, o poţi face şi într-un mod mai puţin violent şi chiar constructiv, punctând greşelile pe care consideri că le face. Cu toate astea, mi se pare o idee mai bună să ai o categorie unde să promovezi blogurile bune, care merită citite.

Totuşi, ai ceva de câştigat în urma unui scandal blogosferic: trafic şi notorietate. Te iei de Zoso, de exemplu, îl înjuri şi zici că e prost la tine pe blog, dar în secret speri să pună un link către blogul tău şi să-ţi explodeze traficul. Observ tehnica asta pe multe bloguri aflate la început şi în goana după un trafic rapid. Mai bine ar pune mâna să creeze conţinut de calitate şi s-ar lăsa de prostii, ar avea mai multe şanse la un număr mare şi constant de cititori.

Dacă am învăţa să fim mai toleranţi şi mai înţelegători am avea mai multe de câşigat. Dar fiecare se crede deţinătorul Adevărului Absolut şi, dacă este pus în faţa unui eventual conflict, întâi dă, apoi se gândeşte.

Astăzi a fost o zi tâmpită din cam toate punctele de vedere. În afară de faptul că am avut o senzaţie de epuizare psihică mai toată ziua, am avut şi mari dificultăţi în exprimare (deşi mă îndrept spre a fi inginer, de obicei nu mă comport ca în bancul binecunoscut). Vorbeam atât de incoerent încât ziceai că am leziuni cerebrale. Cred că oboseala şi stresul încep să-şi spună din ce în ce mai tare cuvântul.

Sunt momente în care, oricât de epuizat aş fi, nu pot să adorm. În secunda în care mă pun în pat mintea îmi este împânzită, parcă la comandă, de un milion de gânduri pe care nu pot să le alung ci trebuie să le gândesc. Se pare că în ultima perioadă am avut mult material de gândit, pentru că am adormit numai pe la ore exotice, spre maxima mea bucurie.

Ce bine ar fi dacă ar exista un buton care să anihileze gândurile şi amintirile neplăcute, redând liniştea şi pacea minţii.